SMOCHINE
👁👁 🪞 👻- ,,Ochii sunt oglinda sufletului“…
…iar din punct de vedere psihologic, acest proverb se adeverește, deoarece ochii transmit trăirile noastre interioare (atât de bine doar în cazul rasei umane).
Aceste ,,fructe anatomice“ sunt atât de importante, încât de-a lungul timpului până astăzi am făcut (am încercat să facem) cam tot ce ne stă în putere să îmbunătățim sau să prevenim unele afecțiuni (deseori, provocând altele 😏).
Încercările (eșuate sau nu 🤨) de tratament, din antichitate, au dus la evoluția Oftalmologiei cunoscută astăzi: cu intervențiile chirurgicale complexe, administrarea picăturilor pentru ochi, ochelarii/lentilele de corecție și controlul oftalmologic pe care îl realizăm, cu ajutorul aparaturii non-invazive.
De exemplu în cazul poporului mayaș, strabismul era semn de frumusețe. Pentru asigurarea unui aspect plăcut pe tot parcursul vieții copilului, mama agăța o bila de rășină deasupra capului bebelușului (No, thanks! Mai bine interpretez calendarul).
O parte din afecțiunile oculare cunoscute astăzi aveau cam aceeași gravitate și atunci, dar… nu și același tratament.
În Egiptul Antic, orbii erau considerați blestemați de Seth- zeul distrugerii- iar tratamentul consta în administrarea incantațiilor și întinderea pe ochi a unui unguent făcut din ochi de porc, plumb roșu și miere.
Pentru cataractă se administra sticlă pisată și topită în ochi, iar genele crescute înăuntru erau reduse prin frecarea (bine 🦇 bine) cu sânge de liliac.
În China Antică povestea era puțin diferită. Dacă dezvoltai o cataractă, însemna că sângele tău nu este hrănit, ceea ce ducea la slăbiciunea ficatului (care era în strânsă legătură cu ochii) și a rinichilor. Pentru hrănirea sângelui, era recomandat ceaiul de plante (tulpină de orhidee, crizanteme…)
Conjunctivita reprezenta vântul și arșița care atacau ,,canalele“ ficatului, favorizând scurgerea veninului în organism.
Glaucomul era asociat cu disfuncțiile (focul și arșița care usucă) vezicii, ficatului stomacului și rinichilor.
În secolul al XIII-lea,pentru scoaterea scamelor din ochi, se folosea (la alegerea pacientului) fie cauterul încins, de fier, fie un cârlig metalic (🤔🤔🤔).
În secolul XIX, Jurnalul American de Știință și Arte a publicat o istorisire despre Samuel Leggers, care suferea de paralizie a feței și orbire, iar după ce l-a lovit un fulger s-a refăcut complet- a doua zi
resuscitare la 30.0000 °C ). Tot în aceeași perioadă era folosită bomba carbolică (Minge de cauciuc cu un tub atașat, umplută cu acid carbolic (sau fenol). Tubul se introducea în nasul utilizatorului, se apăsa în partea de jos, pentru a elibera vaporii. Nasul curgea, eliminând, aparent, infecțiile, iritațiile) pentru iritația ochilor.
Așadar, să aducem un omagiu tuturor medicilor și pacienților care s-au sacrificat pentru ca oftalmologia să ajungă unde este astăzi, și să le mulțumim medicilor și pacienților care oferă consultații și/sau se consultă deoarece acesta este un pas important în oftalmologia viitorului (pe lângă îmbunătățirea vieții cotidiene).
